Plante medicinale: VÂSC

Denumire ştiinţifică: Viscum album

Este o plantă medicinală mai aparte privită din multe puncte de vedere: de la modul său de a creşte şi de a se hrăni (se „aprovizionează" cu seva arborilor pe ramurile cărora îşi înfige rădăcinile, fotosintetitzând însă singură) şicană la istoricul, compoziţia sa chimică ori proprietăţile terapeutice. Despre ea se spunea în vechime că este o plantă sfântă, care aduce norocul şi prosperitatea în case, care alungă spiritele malefice şi curăţă astfel locurile. în Antichitate preoţii druizi culegeau această plantă numai cu ajutorul unei seceri de aur în cadrul unui ceremonial solemn, în zile special alese după poziţia aştrilor pe cer. în medicina medievală era creditată cu proprietăţi reglatoare ale activităţii cardiace şi nervoase.

Medicina modernă a pus în evidenţă calităţi cu totul excepţionale ale acestei plante, care are proprietăţi imuno - stimulatoare şi imuno - modulatoare, anticancerigene (citostatice), tonice cardiace şi reglatoare ale tensiunii. Multe medicamente anticancerigene de succes produse în Elveţia, Franţa, Germania au la bază această plantă miraculoasă, despre care vom vorbi în continuare.

ACŢIUNI

• INTERN: antispasmodic bun, calmant psihic blând şi eficient, citostatic mediu (în preparatele injectabile este mult mai puternic), imunostimulator şi imuno modulator bun, purgativ mediu slab, tonic cardiac foarte bun, hipotensiv foarte puternic, vermifug mediu slab, diuretic mediu slab.

• EXTERN: antinevralgic, calmant

INDICAŢII

INTERN:

• tuse, tuse convulsivă sau spasmodică - macerat la rece. Se consumă 2 căni pe zi.

• astm bronşic, crize astmatice care apar pe fond de tensiune psihică - pulbere. Se iau 2 linguriţe rase pe zi.

• adjuvant în epilepsie şi crize nervoase - pulbere ca remediu de prim ajutor. Ca tratament general se iau 1-2 pahare de macerat la rece zilnic, pe stomacul gol, vreme de 2-3 luni.

• Isterie, nevroză, ameţeli (vertij) - pulbere: 1/2 - o linguriţă de 3 ori pe zi.

• hipertensiune arterială (inclusiv formele cu tensiune oscilantă) şi tulburări atribuite hipertensiunii arteriale - pulbere. Se ia câte un vârf de cuţit de pulbere, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. 0 cură durează 45 de zile minim. Se vor păstra zilnic aceleaşi ore de administrare a pulberii.

• arterioscleroza, accidente vasculare (profilaxie, combaterea sechelelor) - macerat la rece: 3 pahare pe zi. în cazul în care afecţiunea este asociată cu hipertensiune se va administra pulbere: 2 linguriţe pe zi.

• tulburări de menopauză (mai ales nervoase şi cardiovasculare) - macerat la rece: 3 pahare pe zi.

• balonări, inflamaţii ale aparatului digestiv - pulbere: 1/2 - o linguriţă înainte de fiecare masă.

• sughiţ - pulbere: se ia o linguriţă de pulbere şi se ţine sub limbă câteva minute, căutând apoi să fie înghiţită cât mai lent Acelaşi leac este valabil şi pentru spasmele digestive şi uterine, precum şi pentru combaterea nervozităţii excesive.

• scăderea imunităţii, predispoziţie la viroze, tulburări de imunitate datorate bătrâneţii - pulbere, de 4 ori pe zi, câte un vârf de cuţit Se pare că anumite principii active din plantă prezintă o acţiune clară asupra timusului (glandă cu rol imunitar esenţial), ceea ce face

ca efectul imuno stimulent să apară chiar şi în cazurile de scădere considerabilă în volum a acestei glande, ca urmare a vârstei sau a unor boli.

• leucemie (adjuvant) - se administrează câte un vârf de cuţit de pulbere de vâsc de 5-6 ori pe zi. Studii aprofundate asupra acestei plante au arătat efecte citostatice, imuno stimulatoare şi antileucemice marcante, care pot diminua evoluţia afecţiunilor maligne.

• boala canceroasă (adjuvant), afecţiuni ganglionare - macerat la rece: 2-3 pahare zilnic,

în cure de 30 de zile. Mai eficiente sunt clismele cu infuzie combinată de vâsc - se face o clismă la 2-3 zile cu 500-750 ml. de infuzie combinată. Pentru a nu genera reacţii inflamatorii se adaugă şi 2-3 linguriţe de pulbere de muşeţel (Matricaria chamomilla) la prepararea acestei infuzii.

Alte utilizări interne:

Vâscul mai este indicat în: coree (tremurături ale corpului), sterilitate (mai ales cea asociată cu boli cardiovasculare sau nervoase), hemoragii uterine, edeme, albuminurie, degerături.

EXTERN:

• leucoree - spălaturi cu infuzie combinată

• gută, sciatica - cataplasmă pe locurile afectate. în sciatică se pune deasupra cataplasmei o bucăţică de nailon şi o sticlă cu apă cât mai caldă.

MOD DE PREPARARE ŞI ADMINISTRARE

• PULBEREA - planta se macină fin cu râşniţa electrică de cafea după care se cerne prin sita pentru făină albă. Se ia, de regulă, 1/2 linguriţă de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se ţine sub limbă vreme de 10-15 minute, după care se înghite cu apă. Pulberea nu se păstrează mai mult de 10 zile, deoarece i se alterează proprietăţile.

• MACERATUL LA RECE (reţeta pentru obţinerea a 200 ml.) - o linguriţă de pulbere de vâsc se lasă la înmuiat într-o jumătate de pahar de apă de seara până dimineaţa, când se filtrează. Preparatul obţinut se bea de regulă înainte de masă cu un sfert de oră. Doza: 2- 3 căni pe zi.

• INFUZIA COMBINATĂ (reţeta pentru obţinerea a 250 ml.) - o linguriţă de pulbere de frunze de vâsc mărunţite se lasă la înmuiat într-o jumătate de cană de apă de seara până dimineaţa, când se filtrează; maceratul se păstrează, iar pulberea rămasă se opăreşte cu o jumătate de cană de apă fierbinte timp de 20 de minute, după care se lasă la răcit; se combină cele două extracte; acest preparat se bea cu un sfert de oră înainte de masă. Doza: 1-2 căni pe zi.

• CATAPLASMĂ - planta se macină fin cu râşniţa electrică de cafea, după care se amestecă într-un vas cu apă călduţă până se formează pastă, care se pune într-un tifon şi se aplică pe locul afectat

PRECAUŢII

Supradozarea vâscului provoacă febră, frisoane, cefalee, hipotensiune.

OBSERVAŢII

• Efectele binefăcătoare ale terapiei cu vâsc sunt de obicei foarte stabile, dar apar ceva mai târziu faţă de alte plante, adică după 2-3 săptămâni de administrare zilnică.
• În general vâscul nu se prepară la temperaturi înalte (peste 60 de grade Celsius) din două motive:

1. Sunt deteriorate principiile active

2. Se formează substanţe cu un grad de toxicitate ridicat. Din acest motiv formele de preparare cele mai folosite sunt cele obţinute la rece: pulberea, maceratul în apă la temperatura camerei şi tinctura..

CONTRAINDICAŢII

Vâscul este contraindicat persoanelor hipotensive, hipotone şi care suferă de angină pectorală.

TOXICITATEA VÂSCULUI

Acest capitol este foarte important, pentru că vâscul este şi un medicament, dar şi o otravă redutabilă. Este o plantă semiparazită, care se "agaţă" de tulpinile şi crengile unor copaci gazdă, în funcţie de specia arborilor pe care creşte având şi un grad de toxicitate foarte

diferit

Vâscul de pe plop, sălcii, tei, nuc, frasin, arţar, paltin, salcâm este foarte toxic, fiind contraindicată utilizarea lui în medicina umană.

Vâscul de pe măr, prun, gutui, păr, măr pădureţ, pin şi brad are o toxicitate mult mai redusă, acesta fiind vâscul bun (medicinal). Semnele intoxicaţiei cu vâsc sunt: scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune), rărirea ritmului cardiac, apariţia de frisoane, tulburări nervoase cu paralizie şi pierderea sensibilităţii tactile. De la vâsc nu se folosesc fructele, care sunt mai toxice decât restul plantei.

De aceea este bine să achiziţionăm vâscul de la farmaciile şi plafarele autorizate şi nu de la negustorii de ocazie, altfel riscăm să dăm peste un vâsc toxic.

UN CAZ CONCLUDENT

T.R, 55 ani, pensionară, Braşov - poliartrită reumatoidă

"În ultimii ani reumatismul s-a accentuat foarte mult şi după spusele medicului a evoluat către o poliartrită. Mi s-au umflat degetele de la mâna dreaptă, apoi au început şi cele de la piciorul drept, durerile devenind tot mai mari, aşa încât cu toată rezistenţa mea (am dus până acum pe picioare diabetul pe care îl am fără să apară nici un fel de complicaţii) am simţit că dacă nu fac ceva îmi va fi tare greu. Aşa am ajuns la cabinetul unei doamne doctor cu competenţă în fitoterapie unde mi »au dat câteva remedii foarte simple: un unguent din plante şi uleiuri aromate (mentă, cimbru, ienupăr) pentru uz extern şi o clismă cu rădăcină de tătăneasă şi frunze de vâsc. Deşi eram un pic contrariată de tratament - mai ales cu ideea de clismă nu mă împăcăm (mi se părea o procedură mai mult decât dizgraţioasă şi nu înţelegeam ce legătură are intestinul cu articulaţiile), nu am avut de ales aşa că am urmat recomandările doamnei doctor.

Am aplicat unguentul şi a fost mai bine, însă efectul nu dura foarte mult După ce am început să realizez şi clismă am simţit însă cum durerea dispare de la o aplicaţie la alta. Inflamabile din articulaţii s-au redus aşa încât medicul meu când m-a văzut m-a întrebat dacă făcut tratamentul cu Metotrexat. Acesta era un medicament citostatic pe care mi-l recomandase ca să oprească evoluţia bolii, dar pe care eu am refuzat sări folosesc pentru că avea mai multe contraindicaşi şi nu am vrut să-mi răvăşesc şi mai tare organismul. Când i-am spus că am folosit doar plante mi-a dat un răspuns mai mult decât amuzant. A spus: "Doamnă, asta e minune de la Dumnezeu. Daţi-mi şi mie numărul cabinetului ca să aflu ce v-a dat..". De atunci dacă mai apar câteodată uşoare dureri de articulaţii încep din nou să fac 7-12 zile de aplicaţii cu unguent şi câteva clisme, iar durerile şi inflamaţia articulară dispar aproape ca prin farmec."

Plante medicinale

VÂSC

ACŢIUNI

INDICAŢII

INTERN:

Alte utilizări interne:

EXTERN:

MOD DE PREPARARE ŞI ADMINISTRARE

PRECAUŢII

OBSERVAŢII

CONTRAINDICAŢII

TOXICITATEA VÂSCULUI

UN CAZ CONCLUDENT

T.R, 55 ani, pensionară, Braşov - poliartrită reumatoidă

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Căutare

Articole populare

Arhivă blog

Afişări de pagină

VÂSC

ACŢIUNI

INDICAŢII

INTERN:

Alte utilizări interne:

EXTERN:

MOD DE PREPARARE ŞI ADMINISTRARE

PRECAUŢII

OBSERVAŢII

CONTRAINDICAŢII

TOXICITATEA VÂSCULUI

UN CAZ CONCLUDENT

T.R, 55 ani, pensionară, Braşov - poliartrită reumatoidă

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Căutare

Articole populare

Arhivă blog

Afişări de pagină

Abonaţi-vă la