Plante medicinale: AFINUL

Vaccinium myrtilius Ericaceae

Afinul este un subarbust de 10-15 cm din zona montana de la limita inferioara a podisurilor pana in zona alpina, alcatuind adevarate plantatii intinse pe hectare intregi in muntii Piatra Craiului, Bucegi, Ceahlau, Sureanu s.a.

Afinul prefera solurile umede si acide ale baraganelor si padurilor, se gaseste in toata Europa.

Spre deosebire de frunzele unei plante din acceasi familie, Merisorul (Vaccinium vitis-idaea), frunzele de Afin sunt cazatoare in fiecare toamna.

Florile de Afin sunt mici, globuloase, de culoare roz.

Fructele de Afin sunt negre violacee.

Afinul este un arbust raspandit pe suprafete intinse (afinisuri) in zona montana din tara noastra, introdus experimental si in cultura. La limita atat de apropiata intre „medicament" si „aliment", afinele reprezinta un bun exemplu, ele fiind si veritabile produse fitomedicinale (Fructus Myrtilli), cunoscute inca din antichitate ca plante medicinale, in acelasi timp, ca si alimente.

Dioscoride este primul care le-a indicat contra dizenteriei, desi proprietatile lor antidiareice se cunosteau cu mult timp inainte.

Afinul, ca si planta medicinala, este o speranta in tratarea diabetului (care numai in tara noastra afecteaza peste 400.000 de oameni), a diferitelor afectiuni intestinale (care cunosc o agravare in ultimii ani din cauza stressului si alimentatiei incorecte) si a celor renale.

Parti utile

FRUNZELE Sl FRUCTELE

Vara, frunzele de afin se culeg de pe ramuri si apoi se usuca.
Fructele de afin se culeg atunci cand se coc si se folosesc de obicei proaspete.
Atat frunzele, cat si fructele sunt folosite la prepararea infuziilor, a pulberilor si a extractelor lichide sau a extractelor solide.

Compusi activi

Fructele de afin contin antocianine, care intaresc si protejeaza capilarele, si vitamina C. Polifenolii (catechina) si taninii sunt de asemenea prezenti in fructele de afin. Frunzele de afin contin acizi fenolic (acid cafeic), precum si tanini si iridoide.

Compozitie chimica

Frunzele de Afin contin 10% taninuri, cantitati mici de arbutozid, acid chimic, miristic si palmitic, ericolina, derivati flavonici, acizi triterpenici, tiamina, saruri minerale.

Fructele de Afin contin 5-10% taninuri de natura catehica, cca 30% zahar invertit. Componentele active principale din fructele de Afin sunt antocianii, pigmentii coloranti de natura glicozidica, printre care cei mai reprezentativi sunt delfmidina, cianidina, petumidina si malvidina, glicozidati cu diferite zaharuri si, in total, alti 15 compusi.

Pe langa taninuri de natura catechica si leucoantociani, flavonoide, zaharuri, pecline si acizi organici (succinic, malic, citric, chimic), fructele de Afin contin saruri mineraie: potasiu 50 mg%, calciu 10 mg%, fosfor 8 ing%, sulf 8 mg%, magneziu 6 mg%, clor 5 mg%, mangan 3 mg%, fier 1 mg%.

Farmacologie

Antocianozidele, componente principale ale fitocompusilor din afine, sunl active asupra bunei functionari a microcirculatiei. Administrarea pe cale oraia a preparatclor pe baza de afine regleaza functionalitatea microcirculatiei sanguine si contractiunea ritmica a musculaturii netede a arteriolelor care controleaza fluxul hematic.

Cercetarile farmacologice au demonstrat actiunea antocianilor din afine asupra enzimelor retinice si asupra regenerarii mai rapide a pigmentilor retiniei, precum si efectele favorabile asupra acuitatii vizuale in special in timpul noptii. Extractele standardizate pe baza de afine sunt foarte utile pentru cei care lucreaza in subteran, pentru pilotii de noapte si pentru cosmonauti. La fel s-au obtinut rezultate bune la suferinzii de retinopatie diabetica, deoarece s-a observat o reducere a sintezei de colagen la nivelul retinei si o ameliorare a simptomelor clinice.

O alta actiune favorabila a afinelor se inregistreaza in insuficienta venoasa clinica. S-a dcmonstrat actiunea asupra edemelor, in special perimaleolare, cauzate de o anormala permeabilitate capilara.

Administrarca produselor obtinute din afine produce reactivarea microcirculatiei locale, ameliorand si fluxul venos, usurand indepartarea lichidelor interstitiale si reducand astfel edemele. Au aplicatie in tratamentul insuficientei venoase cronice si a complicatiilor care survin: varice, varicoflebite, tromboflobite, edeme perimaleolare si rurale.

Printre actiunile importante ale afinelor este cea antiseptica intestinala si astringenta.

Una dintre componentele fitocomplexului din afine actioneaza ca „antidot" al adezinei, o proteina care permite bacteriei patogene Escherichia coli sa adere pe celulele mucoasei intestinale si sa detennine procesui infectios. Pentru acelasi motiv, extractele pe baza de afine sunt utile si in tratamentele naturiste a cistitelor si pielocistitelor recidivante. Presupunand ca E. coli adera pe peretii cailor urinare (cistitele fiind mai frecvente la femei), in acest tip de infectti se obtin ameliorari remarcabile.

Utiltzarea frunzelor de Afin in tratamentul naturist al diareilor este justificata prin prezenta taninurilor.

Actiunea antidiabetica a frunzelor de Afin se bazeaza pe derivatii flavonici care, asociati cu antocianii din fructele de Afin, favorizeaza vascularizarea pancreasului.

lnsulina este fixata pe proteinele de pe suprafata celulelor, astfel incat membrana celulara joaca un rol important in diabet.

Tulburarile vascuiare se dezvolta in cursul bolii (angiopatie diabetica), cauzand ingrosarea membranelor bazale si a peretilor vaselor mici, crescand permeabilitatea si cauzand astfel perturbati metabolice.

Tinand seama de compozitia chimica a frunzelor si fructelor de Afin si de actiunea farmacodinamica prezentata, consider justificata utilizarea lor in diabetul de tip II.

PRINCIPALII CONSTITUENTI

Fructele de afin contin cca 86% apa. Continutul in protide este relativ redus (0,6%), iar acizii organici sunt in proportie de cca 1%, dintre care acidul citric cca 0,9%, iar acidul benzoic, tartric si malic intre 0,05-0,15%. Contin cca 13% hidrati de carbon, saruri de K (65 mg%), Ca (10 mg%), Na (l mg%), P (10 mg%) si Fe (0,7%), taninuri, pectine si pectoze, o substanta coloranta, mirtilina si antocianozide, care joaca rolul de vitamina P. Continutul in provitamina A este in jur de 20 mg%, in vitaminele Bl si B2 si in niacina intre 0,02-0,04 mg% fiecare, iar vitamina C este clar repre-zentata (cca 15 mg%). Vitamina E exista in cantitati mici. Ca saruri minerale, contin K (50 mg%), calciu (10 mg%), fosfor, sulf, magneziu, mangan, fier (1 mg).nale

Puterea energetica a fructelor crude este de 60 kcal, din care se resorb 90%.

Utilizari medicinale

Afinul este prescris de obicei pentru afectiuni ale venelor si vaselor limfatice si pentru intarirea capilarelor. Studii efectuate in 1976 au aratat ca efectul benefic asupra vaselor mici de sange se datoreaza antocianinelor din fructele de afin, care intaresc capilarele si le reduc permeabilitatea.

Antocianinele sunt antioxidanti si, alaturi de vitamina C, protejeaza organismul de efectele radicalilor liberi (prezenti in atmosfera si in alimente).

Afinul si-a dovedit utilitatea in tratarea problemelor de vedere. De exemplu, poate imbunatati capacitatea ochilor de a se adapta la intuneric. Un studiu clinic publicat in 1989 a aratat ca antocianinele din afin, alaturi de vitamina E, amelioreaza simptomele cataractei la batrani.

Afinul este folosit la tratarea diareei si a inflamatiei tractului digestiv, ca si a altor boli inflamatorii.

Frunzele de afin sunt recomandate in tratamentul diabetului.

RECOMANDARI TERAPEUTICE

Intern.

Datorita continutului afinului in taninuri si acizi organici — in special acidul benzoic, precum si datorita continutului in substante antibacteriene, fructele proaspete sau uscate de afin au un rol important in fitoterapia enterocolitelor, in dizenterie si in colibaciloza (sindrom entero-renal).
In fructele de afin , taninurile sunt combinate cu substante colorate, care se scindeaza in intestin prin hidroliza sub actiunea unor enzime. Taninurile astfel separate protejeaza mucoasele, iar substantele colorante potenteaza actiunea astringenta. Mai mult, s-a demonstrat ca extractul total de afine poseda remarcabile proprietati bacteriostatice si bacteriolitice. Prin aceasta actiune complexa, taninuri — substante colorante — substante fitoncide, dezvoltarea colibacililor (cauza diareii de fermentatie) poate fi oprita intr-o singura zi.
Fructele de Afin actioneaza si asupra bacilului lui Eberth si al bacilului lui Gaertner. De mentionat este si faptul ca proprietatile bacteriostatice si bacteriolitice se mentin si dupa uscarea fructelor de afin .
Un rol terapeutic important il joaca glicozidele antocianice asupra aparatului circulator si in special asupra vederii, asa dupa cum au aratat cercetatorii francezi din Clermont-Ferrand, care au elaborat si un produs farmaceutic pe aceasta baza.
Nu este de neglijat nici actiunea antihelmintica a fructelor de afin si in special in oxiuriaza. Fiind complet inofensive, se administreaza in special copiilor, timp de 3 zile consecutiv, perioada in care nu se consuma nici un alt aliment, cel mult 100 g lapte zilnic sau apa la cerere (in cazul tratamentului cu fructe uscate de afin ).
Atat asupra tubului digestiv cat si asupra aparatului respirator, afinele au o actiune anticatarala, in diversele stari inflamatorii ale acestor aparate.
Protectoare ale peretilor vasculari, afinele sunt utilizate in hemoragiile datorate fragilitatii peretilor vasculari, purpure, tulburari circulatorii (varice, arterite, sechele de flebita, afectiuni coronariene, sechele de infarct), recomandandu-se si in ateroscleroza.
In afectiuni hepatice au rol de regenerare a celulei hepatice.
Afinele au, de asemenea, rol hipoglicemiant, fiind utile ca antidiabetice.

Extern.

Tot datorita continutului mare in taninuri, afinele dau rezultate bune sub forma de gargarisme in faringite, stomatite, afte, candidoze bucale.
Tratamentul antihemoroidal intern se poate completa si cu spalaturi locale sau comprese cu decoct sau macerat Ia rece. In fine, au si actiune antieczematoasa.
Se recomanda si in tratamentele ranilor sangerande.

ACTIUNI:

INTERN: antibacterian mediu (actioneaza mai ales la nivel intestinal, urinar), anticataral mediu, anti-diareic bun, antiseptic intestinal mediu, antiseptic urinar mediu-slab, astringent puternic, capilaroprotector bun (protejeaza vasele capilare), cicatrizant gastric, intestinal si urinar de intensitate medie, hipoglicemiant puternic.
EXTERN: antiinfectios mediu-slab, astringent mediu.

INDICATII:

INTERN:

diabet - se administreaza sub forma de pulbere. Efecte extraordinare se obtin prin combinarea in proportii egale cu pulbere de anghinare (Cynara scolymus) si frunze de dud (Morus alba sau Morus nigra).
infectii renale si urinare insotite de sangerari - se administreaza sub forma de infuzie combinata. Se foloseste ca adjuvant pentru efectul anticataral si cicatrizant, dar necesita asocierea cu plante medicinale antiinfectioase mai energice cum ar fi merisorul (Vaccinium vitis idaea).
guta, reumatism, hiperuricemie (exces de uree in sange) - infuzie combinata. Se beau 2-3 cani pe zi, pe stomacul gol, inainte de masa cu minim 1 ora. Se fac cure de lunga durata (minim o luna si jumatate). Rezultate foarte bune se obtin prin asocierea in proportii egale a frunzelor de afin cu radacina de brusture (Arctium lappa) si iarba de trei frati patati (Viola tricolor).
oxiuraza - infuzie combinata, se fac cure de 12 zile in care se beau 1-2 litri din aceasta infuzie pe zi. Suplimentar se fac clisme o data la 3 zile cu infuzie combinata din frunze de afin.
fragilitate capilara - pacientii cu fragilitate capilara pronuntata, care faceau echimoze pe arii extinse, chiar fara sa existe nici un fel de un traumatism, au raspuns foarte bine la tratamentul cu frunze de afin si frunze de vita de vie (Vitis vinifera). Se face un tratament de 3 luni timp in care se ia de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, cate o lingurita de pulbere (sublingual) din combinatia de frunze de afin si de vita de vie (soiurile cu struguri negri) in proportii egale.
diaree, enterita, enterocolita, colita de fermentatie, colita de putrefactie, hemoroizi sangeranzi, fistule anale - se administreaza sub forma pulbere, sublingual. in cazurile de diaree foarte puternica se poate combina in proportii egale cu pulbere din scoarta de stejar si se vor administra impreuna, cate o lingurita de 4-6 ori pe zi, pe stomacul gol, cu 30 de minute inainte de masa.

EXTERN:

hemoroizi, fisuri anale- Are efect adjuvant, si se asociaza foarte bine cu coada sricelului (Achillea millefolium) si coada calului (Equiseium arvense).

MOD DE PREPARARE SI ADMINISTRARE:

PULBEREA - partile aeriene ale afinului se macina fin cu rasnita electrica de cafea dupa care se cerne prin sita pentru faina alba. Se ia de regula o lingurita de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine sub limba vreme de 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa. Pulberea nu se pastreaza mai mult de 12 zile, deoarece i se altereaza proprietatile.
INFUZIA COMBINATA - 2 lingurite de parti aeriene ale afinului uscate si maruntite se pun in jumatate de cana (125 ml.) de apa de izvor sau plata si se lasa la macerat aproximativ 10 ore, dupa care se filtreaza. Maceratul se strecoara, iar planta ramasa se opareste cu inca jumatate de cana de apa, dupa care se lasa la infuzat jumatate de ora, se filtreaza si se lasa
la racit. in final se amesteca cele doua extracte. Se consuma 2 cani pe zi (4 cani in bolile acute), pe stomacul gol. Se poate manca dupa 30 deminute. ..

MOD DE INTREBUINTARE

Cura de afine 300-500 g zilnic sau 100 g uscate (in practica populara, usca-te sau macerate in alcool, ca antidiareic).
Decoct din o lingurita de afine uscate la o cana sau macerat la rece din aceeasi cantitate, timp de 8 ore, din care se beau 2 cani pe zi.
Pentru maturi, se poate folosi cidrul (slab alcoolic, din fermentare naturala) sau afinata, in cantitati moderate. Siro-pul preparat de preferabil cu miere.

Observatii: Frunzele de afin sunt un produs medicinal reputat (Folium Myrtilli), fiind prezentate pe larg in lucrari de specialitate. Continand mirtilina, supranumita si „insulina vegetala", sunt printre cele mai eficace adjuvante antidiabetice din „farmacia naturii".

Afinele sunt, ca si fructele, bune antidiareice.

PREPARARE Sl DOZAJ

TABLETE (60 mg extract de afine): Se recomanda 2-3 tablete pe zi, cu apa
EXTRACT LICHID: Se recomanda 50 de picaturi intr-un pahar cu apa inainte de mese.

DACA SIMPTOMELE PERSISTA, APELATI LA MEDIC!

PRECAUTII

Intrucat pulberea de frunze de afin scade foarte puternic glicemia, diabeticii ihsulino-dependenti vor fi tinuti sub supraveghere stricta mai ales in primele saptamani ale tratamentului, prin inregistrarea zilnica si chiar de 2 ori pe zi a valorilor glicemiei si ajustarea dozelor de insulina in functie de noile valori.

Tratamentul se va incepe cu o doza mai mica - 2 lingurite pe zi, care va fi crescuta gradat la 4 lingurite pe zi.

A nu se utiliza simultan cu medicamente anticoagulante.
Afinul trebuie evitat de femeile gravide si de cele care alapteaza.

Cultivare

Afinul se recolteaza de obicei in stare salbatica si este foarte rar cultivata. Creste in soluri umede si acide, in zone insorite sau usor umbrite.

Contraindicatii

In constipatia crontca.

Observatie

Se falsifica uneori cu fructe de soc.

UN CAZ CONCLUDENT:

C.R., 24 ani, Focsani, studenta - diabet insulinodependent

"Problema cu diabetul s-a declansat foarte brusc la sfarsitul liceului. Medicii mi-au spus ca e posibil sa fi fost cauzata de stresul puternic generat de pregatirea pentru bac si admitere, in combinatie cu un "teren sensibil". De cand eram mai mica am fost destul de sensibila, alergica la frig si la metale si raceam foarte des, mai ales in zona gatului, dar nemancand foarte multe dulciuri a fost un soc pentru mine sa ajung, de la prima in scoala si cu posibilitate de a pleca in strainatate, la situatia in care sa stiu ca ma asteapta complicatiile, seringa si injectiile zilnice...

E adevarat ca mai mult decat stresul examenelor am avut tot atunci, la declansarea bolii si o deceptie sentimentala care m-a facut sa mi se para ca se sfarseste lumea, dar parca asta nu a fost nimic fata de perspectiva pe care mi-a dat-o dupa aceea boala. in afara de ceea ce mi-au spus medicii am citit foarte mult despre diabet si stiu ca nu se poate vindeca, dar am fost foarte hotarata sa fac orice efort pentru a-mi trai viata cat mai bine.

Dupa o perioada de cativa ani de injectii cu insulina am avut o noua criza cu valori foarte mari ale glicemiei si ca urmare am ajuns in spital, dupa care valorile glicemiei se mentineau foarte crescute chiar si in conditiile in care am crescut destul de mult doza de insulina (ajunsesem la 50 de unitap pe zi, iar glicemia se mentinea pe la 180-190).De cand incepusem administrarea de insulina eu am mancat mereu numai dupa regimul prescris, cu alimente cantarite si glucide masurate la fiecare masa. Pentru ca si in acest caz valorile glicemiei erau tot mari, m-am decis sa folosesc in plus, ca ultima solutie, si plante si pentru ca am citit in multe carti de fitoterapie despre plante hipoglicemiante, am selectat cateva: frunzele de afin, frunzele de dud si tecile de fasole. Pentru ca am testerul meu electronic, am tinut chiar un jurnal in care mi-am notat valorile glicemiei de 3 ori pe zi. Asa ca am putut sa urmaresc foarte bine evolutia tratamentului.

Dupa prima saptamana de folosire a pulberilor din plante a trebuit sa reduc insulina cu 10-12 unitati iar dupa inca o saptamana am ajuns la 30-36 de unitati, glicemia fiind la o medie de 100-110. Valorile s-au mentinut asa luni de zile si cam la 5-6 zile mai aveam cate un "varf" al glicemiei, mai ales seara, pana spre 180. Nu stiu cum evolueaza in timp aceasta boala in cazul utilizarii plantelor, dar dupa 7 luni de tratament sunt convinsa ca folosirea unor astfel de plante medicinale poate sa dea speranta si mai multa putere si incredere si altor diabetici. Chiar daca boala nu se vindeca (cel putin deocamdata) plantele acestea mi-au redat increderea in mine, in faptul ca pot sa-mi fac niste planuri de viitor care sa priveasca si intemeierea unei familii si o profesie pe care sa o pot urma pana la capat. Daca dupa acest interval de timp am ajuns sa folosesc numai 20 de unitati de insulina pentru a-mi mentine glicemia in limite normale, ce se va intampla peste un an sau doi? Nu stiu, dar cu siguranta ca tot Natura are raspunsuri pentru aceste probleme si, poate ca daca acest domeniu ar fi mai mult cercetat, am ajunge cu adevarat sa nu mai depindem doar de medicamente si sa ne apropiem de un mod de viata adevarat si sanatos."

Surse:

Ovidiu BUJOR, "Ghidul plantelor medicinale si aromatice, de la A la Z"

Ilie TUDOR si Mihai MINOIU, "Plante medicinale Miraculoase din flora Romaniei"

Site-ul Tratament alternativ

Plante medicinale

AFINUL

Puterea energetica a fructelor crude este de 60 kcal, din care se resorb 90%.

EXTERN: antiinfectios mediu-slab, astringent mediu.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Căutare

Articole populare

Arhivă blog

Afişări de pagină

AFINUL

Puterea energetica a fructelor crude este de 60 kcal, din care se resorb 90%.

EXTERN: antiinfectios mediu-slab, astringent mediu.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Căutare

Articole populare

Arhivă blog

Afişări de pagină

Abonaţi-vă la